Intrebari si sesizari

 

Sugestii, sesizări şi întrebări. 

Întrebări frecvente.

 

 1.CUM SE CALCULEAZĂ PREŢUL APEI CALDE?

        Preţul unui metru cub de apă caldă este format din contravaloarea unui metru cub de apă rece, preţul actual fiind de 6,79lei/mc, şi a energiei termice înglobate într-un metru cub, care poate avea variaţii de la o lună la alta sau la imobile diferite, în funcţie de temperatura apei calde în momentul consumului.

        Preţul apei calde nu este fix, el este calculat lunar de fiecare asociaţie de proprietari ca fiind egal cu raportul dintre valoarea energiei termice facturată pentru prepararea apei calde de R.A.Termoficare şi cantitatea de apă încălzită (apă CT), facturată de Compania de Apă ”Someş”.

        Pentru calcularea preţului apei calde de consum la utilizator, elementele de calcul sunt prelevate de pe aparatul de măsurare montat la branşament, şi facturate distinct de cei doi operatori de servicii: R.A.Termoficare Cluj-Napoca şi Compania de Apă “Someş” S.A.

EXEMPLU:

 

Facturi lunare

Denumire servicii

Unitate de măsură

Cantitate

Tarif unitar

(fără tva)

Valoare fără tva

TVA

Valoare totală

1) R.A.T.

Preparare ACC

Gcal

2,2

133,07

292,75

70,25

363

2) C.Apa SOMES

APA CT

mc

46

2,63

120,98

29,04

150,02

    C.Apa SOMES

Canal

mc

46

2,79

128,34

30,8

159,14

    C.Apa SOMES

Taxa specială

mc

46

0,072

3,31

0

3,31

 

            În condiţiile de mai sus, preţul mediu al unui metru cub de apă caldă este:           

            363/46+(2,63+2,79)x1,24+0,072=7,89+6,79=14,68 lei 

 

2.CUM SE REPARTIZEAZĂ CHELTUIELILE DE ÎNCĂLZIRE ÎN CONDOMINII ?

           În conformitate cu principiile conţinute în Legea nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, acestea sunt costuri structurate pe două componente:

Parte comună: - reprezintă costuri comune cu energia termică consumată în spaţiile deţinute în proprietate comună, precum şi cea aferentă instalaţiei interioare a condominiului care nu aparţine proprietăţii individuale, ci serveşte pentru distribuţia agentului termic prin mai multe locuinţe/spaţii cu altă destinaţie, alimentate de la un branşament comun, repartizându-se fiecărui proprietar în raport cu cota parte indiviză.

Parte individuală: -reprezintă costuri individuale cu energia termică consumată pentru încălzirea spaţiilor din proprietatea individuală şi care se repartizează proporţional cu suprafaţa utilă a locuinţei (dacă este parte dintr-un imobil necontorizat în apartamente) sau proporţional cu consumurile individuale (daca este parte dintr-un imobil contorizat cu repartitoare pentru încălzire).

            Menţionăm că nici un act legislativ în vigoare, nu scuteşte membrii unui condominiu de contribuţia la cheltuielile comune de încălzire, chiar în situaţia că au izolat coloanele interioare de încălzire, întrucât toţi beneficiază de căldura cedată din reţeaua interioară.

            Asociaţia de proprietari are obligaţia de a asigura inventariererea totală a instalaţiei interioare de încălzire din apartamentele sau spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă (inclusiv agenţii economici din condominiu) care nu au repartitoare de costuri, în colaborare cu prestatorul sau furnizorul de energie termică, în vederea determinării suprafeţelor echivalente termic şi a stabilirii cotei de încălzire a părţii comune.

 REPARTIZAREA CHELTUIELILOR PRIVIND ÎNCĂLZIREA IN BLOCURI DE LOCUINŢE

2.I.Blocuri fără repartitoare, conform ORDIN 483/2008

Metodologia de stabilire a consumurilor individuale pe locuinţele aflate în condominii cu reţele de distribuţie pe verticală, impune defalcarea consumurilor cu încălzirea pe 3 componente, definite astfel:

Incălzirea locuinţei

Incalzirea din spaţiile comune

Incălzirea spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă

 

Incălzirea locuinţei

  

  a. LOCUINTE CARE SUNT INCALZITE DE LA SISTEMUL CENTRALIZAT

Pentru determinarea cheltuielilor aferente acestei categorii se stabileşte ponderea din total consum pe imobil in funcţie de SET :

 

K = SET apartamente/ SET total imobil

 

Unde, SET apartamente = suprafata echiv. termic a radiatoarelor , a coloanelor şi a tevilor de distribuţie din locuinţele racordate

Repartizarea încălzirii fiecărui apartament racordat la reţeaua de termoficare(locuinţă) se face în funcţie de Suprafata utilă(fara balcoane)

 

    b.  LOCUINTE DECONECTATE

- se stabileşte ponderea din total consum pe imobil in funcţie de SET :

 

K apart.deconectate= SET coloane Înc/ SET total imobil

 

Fiecare apartament deconectat de la încălzire suportă cheltuieli proporţionale cu SET a coloanelor de incalzire care traversează locuinta.

 

Incalzirea din spaţiile comune 

 

QETcomun = SET tevi incalzire+radiatoare spatii comune / SET Total imobil x Qcontor [Gcal]

 

Toţi proprietarii din condominiu suportă cheltuieli  pentru Spaţiile comune, proporţional  cu suprafaţa utilă declarată în contract.

 

Incălzirea spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă 

 

QETSpa.alte dest. = SET tevi incalzire+radiatoare spatii comerciale, garaje, depozite / SET Total imobil x Qcontor [Gcal]

 

Indiferent că aceste spaţii aparţin proprietarilor de locuinţe (garaje, boxe uscătorii) sau operatorilor economici din condominiu (magazine, show-room, depozite), repartizarea cheltuielilor de încălzire se face în funcţie de SET a radiatoarelor instalate şi a conductelor de termoficare care se află în spaţiile respective.

 

 

2.II. BLOCURI CU REPARTITOARE, conform Ordin 343/2010

Începând cu sezonul de încălzire 2010-2011 se aplică:

NORMA TEHNICĂ privind repartizarea consumurilor de energie termica între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum

Prezentăm mai jos un rezumat al metodei de calcul:

 

                Cantitatea totală de energie termică pentru încălzire ce revine fiecărui proprietar se calculează cu relaţia:

 

             Qi(TOT) = Qi (PC) + Qi (IND)           MWh,

 

    în care:

    Qi (PC) - cantitatea de energie termică aferentă părţilor comune ce revine proprietarului, exprimată în MWh;

    Qi (IND) - cantitatea de energie termică consumată în apartament, ce revine proprietarului,exprimată în MWh.

 

                Cantitatea de energie termică aferentă consumului comun dintr-un condominiu se stabileşte proporţional cu indicaţiile unuia sau mai multor repartitoare comune.

Repartizarea cantităţii totale de energie termică aferente fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie se realizează proporţional cu numărul de unităţi de consum determinate în funcţie de indicaţiile repartitoarelor de costuri şi/sau calculate pentru acele instalaţii pe care nu sunt montate repartitoare de costuri.

 

                Numărul total de unităţi de consum aferent fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie care are montate repartitoare de costuri se determină cu relaţia:

 

                            m

             ni(CAL) = Σ [nj(CAL) x Kj(C CAL) x Kj(a) x Kj(Q CAL)],

                           j=1

    în care:

    ni(CAL) - numărul de unităţi de consum alocate spaţiului "i" care are repartitoare de costuri pentru încălzire;

    nj(CAL)- numărul de unităţi de consum indicate de repartitorul de costuri montat pe caloriferul din incinta "j";

    Kj(C CAL) - factorul de evaluare a cuplajului termic ce caracterizează repartitorul şi caloriferul din incinta "j", pe care acesta este montat;

    Kj(a) - factorul de amplasare aferent incintei "j" în care este amplasat corpul de încălzire.

    Kj(Q CAL) - factorul de evaluare cu puterea termică a corpului de încălzire amplasat în incinta "j", pe care este montat repartitorul;

    i - numărul apartamentului care are repartitoare de costuri;

    j - identifică spaţiul din apartamentul "i" care are repartitor de costuri montat pe corpul de încălzire.

 

Întrebare:           Cum se stabileste consumul pentru încăperile unde există coloane de încălzire îngroşate (sau nu), implicit nu sunt repartitoare de costuri, iar acestea funcţionează în regim continuu ?

 

                Numărul total de unităţi de consum aferent fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie, de pe aceeaşi verticală în care rolul corpurilor de încălzire este asigurat de coloane de încălzire, cum ar fi băi, bucătării, WC de serviciu sau altele asemenea,  în cazul în care pe verticala respectivă nu există un corp de încălzire la parter sau la ultimul etaj ori dacă acesta există şi nu este montat un repartitor de costuri pe acesta,  se determină cu relaţia:

                                     n

          ni(CÎ) = 0,85 x Σ [n(R PC) x K(C PC) x Kj(a) x Kj(Q CÎ)],

                                     j=1

 

    în care:

    ni(CÎ) - numărul de unităţi de consum alocate spaţiului "i" care are coloane de încălzire, respectiv corp de încălzire;

    Kj(a) - factorul de amplasare aferent încăperii "j" în care se află coloanele de încălzire;

    Kj(Q CÎ)- factorul de evaluare cu puterea termică aferentă suprafeţei echivalente termic a coloanelor de încălzire sau a corpului de încălzire din încăperea "j";

    i - numărul apartamentului care are spaţii cu coloane de încălzire sau corp de încălzire la parter ori ultimul etaj;

    j - numărul spaţiului din apartamentul "i" care are coloane de încălzire sau corp de încălzire.

 

 

     Cantitatea de energie termică aferentă consumului individual, provenită din aportul de căldură adus de coloanele de distribuţie ce traversează apartamentele sau spaţiile cu altă destinaţie, se repartizează proporţional cu numărul de unităţi de consum alocate acestora.

     Alocarea unităţilor de consum se realizează proporţional cu indicaţiile repartitorului comun şi cu suprafaţa echivalentă termic a coloanelor de distribuţie tur şi retur, aşa cum acestea se regăsesc în teren, cu sau fără izolaţie, aplicându-se factorii de amplasare.

 

 

CUM FACEM CORECT AERISIREA INSTALAŢIEI DE ÎNCĂLZIRE?

 

 1. Se închid robineţii principali de pe conductele de tur şi retur din subsolul imobilului

 2. Se deschid robineţii de aerisire

 3. Se aşteaptă câteva minute pentru a se "linişti" apa în instalaţie şi pentru a da timp aerului să se ridice la

     suprafaţă

 4. Se deschide foarte puţin robinetul principal de pe conducta de retur

 5. Dupa ce aerul este scos din instalaţie şi pe conductele de aerisire apa curge constant se închid robineţii de

     pe aceste conducte

 6. Se deschid complet robineţii principali din subsolul imobilului